În primul semestru al anului 2008, sistemul pensiilor private a fost marcat de demararea colectării contribuţiilor în conturile fondurilor de pensii administrate privat – Pilon II. Astfel, conform datelor disponibile la finalul primului semestru, în sistemul Pilonului II se încasaseră contribuţii pentru 3.438.452 de persoane. Valoarea activelor nete se ridica la 187.120.165 de lei (peste 51 de milioane euro), administrate de către 14 administratori.

În condiţiile în care Pilonul II a atras, şi în primul semestru al acestui an, cea mai mare parte din atenţia companiilor prezente pe piaţa pensiilor private, administratorii Pilonului III au raportat, la finalul lunii iunie, un număr de participanţi în creştere cu peste 25% faţă de luna precedentă şi de două ori mai mare faţă de finalul anului trecut. Astfel, 110.316 de români contribuiau pentru o pensie facultativă întrunul dintre cele 8 fonduri de pe piaţa pensiilor facultative, la data de 30 iunie 2008.

Încrederea populaţiei în sistemul de pensii facultative este un proces lent şi de durată, iar creşterea numărului de participanţi şi, implicit, a activelor fondurilor ar putea fi stimulată prin majorarea nivelului deductibilităţii fiscale, atât la nivelul angajatorilor, cât şi la nivelul participanţilor/potenţialilor participanţi.
Reglementarea, coordonarea, supravegherea şi controlul activităţii sistemului de pensii private sunt coordonatele principale după care CSSPP îţi desfăşoară activitatea, iar protejarea intereselorparticipanţilor şi ale beneficiarilor, prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi informarea asupra acestuia, este unul dintre principalele obiective ale instituţiei.

În cursul primului semestru, CSSPP a elaborat mai multe acte normative, studii şi analize asupra sistemului de pensii private, a participat la evenimente şi întâlniri specializate organizate atât în ţară, cât şi în străinătate dar a acordat şi sancţiuni atunci când a constatat încălcarea prevederilor legale din domeniu.
Toate măsurile întreprinse de către CSSPP în vederea asigurării unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi a informării asupra acestuia au fost comunicate publicului şi reprezentanţilor mass media, inclusiv prin intermediul site-ului instituţiei .

Participanţi

Conform datelor disponibile la finalul primului semestru, în sistemul Pilonului II s-au încasat contribuţii pentru 3.438.452 de persoane.
Numărul participanţilor la fondurile de pensii administrate privat a crescut cu 7,62% în iunie faţă de luna mai, când au fost înregistrate viramente pentru un număr de 3.194.961 de participanţi.Participanţii cu vârste cuprinse între 16 şi 35 de ani au o pondere de 36,9%, cei având vârstecuprinse între 30-34 ani, reprezentând 23,8% din totalul participanţilor. Este de remarcat şi faptul că participanţii cu vârste cuprinse între 35 şi 44 ani reprezintă cca. 38% din numărul de participanţi pentru care au fost virate contribuţii.
Potrivit prevederilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată,cu modificările şi completările ulterioare, persoanele cu vârsta între 35 şi 45 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi care contribuie la sistemul public de pensii, pot să adere în sistemul fondurilor de pensii administrate privat – Pilon II, aderarea fiind astfel opţională pentru participanţii din această categorie de vârstă.Participanţii cu vârste cuprinse între 16 şi 35 de ani au o pondere de 36,9%, cei având vârste cuprinse între 30-34 ani, reprezentând 23,8% din totalul participanţilor.

Pe grupe de sex, ponderea bărbaţilor (51%) este uşor mai mare faţă de cea a femeilor (49%).

 

• Contribuţia medie aferentă celei de-a doua etape de colectare (20 iunie) este de 8,59 euro, faţă de 7,55 euro, în prima runda de colectare (20 mai 2008)
• Numărul total de participanţi pentru care nu s-au efectuat viramente a variat de la lună la lună astfel: în luna martie s-au înregistrat 961.355 de “conturi goale” eferente contribuţiilor, în aprilie 876.716 iar în mai 895.122.

PILONUL II

Valoarea activelor

• Valoarea activelor nete se ridica la 187.120.165 de lei (peste 51 de milioane euro), administrate de către 14 administratori
• Activele nete totale ale fondurilor de pensii administrate privat au crescut în iunie 2008 faţă de luna mai 2008 cu 116,46%, creştere datorată în principal, încasării contribuţiilor aferente lunii iunie 2008.

La data de 30.06.2008 pe piaţa pensiilor administrate privat funcţionează un număr de 14 fonduri de pensii, 14 administratori şi 5 depozitari - ca entităţi care desfăşoară activităţi în sistem.
Anterior demarării etapei de colectare a contribuţiilor participanţilor (20 mai 2008), patru companii de administrare din sistemul Pilonului II au solicitat retragerea de pe piaţă, respectiv MARFIN, ZEPTER, MKB ROMEXTERRA şi AG2R.

Participanţii fondurilor administrate de către cele patru societăţi, în număr de 4.854, reprezintă 0,1% din numărul total de 4.156.316 aderenţi la sistemul Pilonului II.
În data de 8 aprilie 2008, CSSPP a emis o procedură aplicabilă în cazul retragerii autorizaţiei oricărui administrator, înainte de începerea colectării contribuţiilor participanţilor la fondurile de pensii administrate privat.

Conform acestei procedurii, participanţii celor 4 fonduri care au solicitat retragerea din piaţă au fost repartizaţi de către CSSPP, în mod egal, la celelalte fonduri de pensii administrate privat rămase în piaţă. Ulterior repartizării efectuate de către CSSPP, participanţii se pot transfera la oricare alt fond de pensii administrate privat de pe piaţă, fără plata unor penalităţi, în termen de 90 de zile de la data repartizării.

PILONUL II

În primele două luni de funcţionare, investiţiile fondurilor de pensii administrate privat sunt concentrate în principal pe depozite bancare şi obligaţiuni de stat şi municipale, aceste categorii reprezentând circa 88% din totalul activelor la data de 30.06.2008.
Activele fondurilor de pensii au fost investite în acţiuni, a căror pondere în total active a scăzut în luna iunie faţă de luna mai de la 9,53% la 6,18%.

La nivelul fiecărui fond de pensii, ponderi semnificative ale acestor categorii de investiţii (valoare acţiuni/total activ fond) au înregistrat următoarele fonduri: Aripi
cu 23,36% în luna mai şi 8,45% în luna iunie, BCR cu 21% în mai şi 19,4 % în luna iunie, Omniforte cu 20,67% în luna mai şi 10,7% în luna iunie, AZT Viitorul Tău cu 20,13% în luna mai şi 9,96% în luna iunie, Pensia Viva cu 19,8% în luna mai şi 13,56 % în luna iunie, BRD cu 14,21% în luna mai şi 6,98% în luna iunie. Cu excepţia FPAP BRD, toţi ceilalţi administratori au investit în acţiuni tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti.

Referitor la FPAP BRD menţionăm că din totalul investiţiilor în acţiuni, o pondere de 83% în luna mai şi 69 % în luna iunie o reprezintă investiţiile în acţiuni pe pieţe externe. Ca urmare a investiţiilor realizate pe pieţe externe, administratorul a încheiat un contract swap pentru acoperirea riscului valutar.

Ponderea obligaţiunilor corporative tranzacţionate în totalul activelor fondurilor a crescut în luna iunie faţă de luna mai de la 2,84% la 6,74%; administratorii care au investit în obligaţiuni corporative sunt: Interamerican având deţineri de 14,13% în luna mai şi 16,7% în luna iunie, Aripi având deţineri de
4,7% în luna mai şi 8,52% în luna iunie, Omniforte având deţineri de 4% în luna mai şi 4,3% în luna iunie, ING având deţineri de 4,54% în luna mai şi 10,74% în luna iunie; la sfârşitul lunii iunie investiţiile în obligaţiuni corporative au crescut şi datorită achiziţiei de către AZT Viitorul Tău de obligaţiuni corporative, ale căror ponderi în total activ fond reprezintă 4,28%. Toate obligaţiunile corporative în care au fost investite activele fondurilor sunt listate pe pieţele externe (Luxemburg, Austria, Grecia, Irlanda).

Structura investiţiilor fondurilor de pensii la data de 30.06.2008

Asigurarea stabilităţii financiare

CSSPP a întreprins măsuri pentru asigurarea stabilităţii sistemului de pensii administrate privat – un sistem aflat abia la început de drum în România. Prin derogarea prevăzută de CSSPP, fondurile de pensii private obligatorii pot acumula lichidităţile necesare etapei de început a Pilonului II, pentru a-şi diversifica ulterior portofoliile de investiţii, în condiţii de siguranţă sporită.
Potrivit prevederilor acestei derogări, administratorul poate decide ca, pentru o perioadă de 180 de zile calendaristice de la data colectării primelor contribuţii la fondul de pensii pe care îl administrează, să investească în instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă, cu depăşirea limitei de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii, limită prevăzută în legea de bază a Pilonului II.

Procesul legislativ

În primele şase luni ale anului 2008, CSSPP a aprobat/a lansat în dezbatere publică peste 15 acte normative (norme şi proceduri), printre care menţionăm normele privind aderarea continuă şi colectarea contribuţiilor la Pilonul II, procedura aplicabila în cazul retragerii autorizaţiei administratorilor - Pilonul II (înainte de începerea colectării contribuţiilor participanţilor la fondurile de pensii administrate privat), protecţia participanţilor în cazul fuziunii fondurilor Pilon II. CSSPP a lansat spre dezbatere publică un
număr de peste 5 acte normative.

PILONUL II Participanţi

Cele 8 fonduri de pensii private facultative (Pilonul III) aveau 110.316 de participanţi la finalul primului semestru al anului. Numărul persoanelor raportate în sistemul Pilonului III era la finalul lunii iunie în creştere cu peste 25% faţă de luna precedentă şi de două ori mai mare faţă de finalul anului trecut.
Creşterea numărului de participanţi faţă de 31.03.2008 a fost de 46%.
Creştere medie lunară a numărului de participanţi a fost de 13%.

Evoluţia numărului de participanţi la fondurile de pensii facultative

Dintre cei 110.316 de participanţi, 50,28% sunt femei şi 49,72% bărbaţi, faţă de decembrie 2007 înregistrându-se o creştere cu 2 procente a ponderii participanţilor bărbaţi.
În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă, este reprezentativ faptul că participanţii cu vârste cuprinse între 30 şi 44 ani înregistrează în continuare ponderi semnificative:

• 49,33 % în decembrie 2007,
• 48,75% în martie 2008 şi 51% la finalul lunii iunie.

Menţionăm faptul că la data de 30.06.2008 în categoria de vârstă peste 65 ani sunt înregistraţi 29 de participanţi, numărul acestora a crescut de la începutul anului însă ca pondere a rămas constant pe toată perioada (0,03% din total participanţi).

Fondurile de pensii capitalizate, administrate privat

- o posibilă soluţie faţă de „ameninţarea” demografică

Administrarea sistemului public de pensii constituie una dintre provocările acestui secol. Peste tot în lume, state dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiţie îşi pun problema necesităţii reformării sistemelor pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în special a celor redistributive, finanţate prin contribuţiile persoanelor active, de tipul - pay as you go.

 Este deja bine cunoscut faptul ca tranzitia demografica rapida cauzata de cresterea sperantei de viata şi declinul ratei de natalitate a condus la cresterea rapida a numarului persoanelor vârstnice în totalul populatiei. Pentru acest motiv, specialişti din diverse domenii şi factori de decizie politica sunt în cautarea unor informatii complete şi solutii viabile pentru realizarea unor aranjamente optime privind siguranta persoanelor la batrânete.

 Totodată, realizarea coeziunii economice şi sociale reprezintă expresia solidarităţii europene şi in acelasi timp o cerinţă pentru realizarea criteriilor de eficienţă economică şi competitivitate globală.

 Sistemele de pensii ale statelor membre din Uniunea Europeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate, co-există şi funcţionează sisteme de pensii necontributive şi sisteme de pensii ocupaţionale, sisteme  publice redistributive şi capitalizate, sisteme private. Comisia Europeană nu ţine să impună un model  „ideal”, stabilirea parametrilor şi tipului de sistem de pensii rămâne o prerogativă a politicii interne a fiecărui stat membru.

 În materie de pensii, altele decât cele furnizate de sistemele publice de pensii, acquis-ul comunitar vizează protejarea drepturilor suplimentare de pensie ale salariaţilor şi lucrătorilor independenţi care se deplasează în interiorul Uniunii Europene - Directiva nr 49/98 şi activităţile şi supravegherea instituţiilor care furnizează pensii ocupaţionale – Directiva nr 43/2001.

In acest context, in România, realitatea unor fenomene sociale precum procesul de îmbătrânire a populaţiei şi scăderea demografică  reprezintă factori de interes constant în atenţia Guvernului actual.

 Analizele şi studiile efectuate pe plan international au identificat trei functii ale sistemelor de securitate sociala şi anume: redistribuirea, economisirea şi asigurarea. Diferitele opţiuni politice pentru întrunirea celor trei funcţii au luat în considerare doua criterii: impactul asupra populaţiei vârstnice şi impactul asupra economiei în ansamblul ei.  

În acelasi timp, studiile şi analizele au scos în evidenţă faptul ca siguranţa financiară a persoanelor vârstnice şi dezvoltarea economică pot fi cel mai bine susţinute dacă sistemul de pensii se bazează pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor, cuprinzând mai multe componente.
Principalele direcţii în abordarea politicii sociale, conform Programului de guvernare vizează crearea condiţiilor minime de participare efectivă a cetăţenilor la viaţa socială, prin asigurarea garanţiilor colective, legislative sau de altă natură, în paralel cu creşterea continuă a gradului de responsabilitate individuală.

Etapa actuală a reformei sistemului de pensii:

Consolidarea sistemului public în sensul obiectivului european – pensii „adecvate şi sustenabile”

 În etapa actuală a reformei sistemului de pensii, prezenta echipă ce îşi asumă cu responsabilitate gestionarea problematicii are în vedere atingerea celor trei repere, stabilite de:

integrarea României în Uniunea Europeană – consolidarea sistemului public de pensii şi furnizarea unor pensii adecvate şi sustenabile;

prevederile Programului de guvernare pentru perioada 2005-2008 privind îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice prin reaşezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale, în principal, prin reformarea sistemului public de pensii, axat pe trei obiective principale:

consolidarea financiară a sistemului public de pensii şi asigurarea unui venit adecvat pentru pensionarii din sistem;

reconstrucţia sistemului public de asigurări sociale prin “curăţarea” sa, printre alte măsuri, de unele tipuri de prestaţii necontributive;

introducerea de noi alternative de finanţare şi de administrare a pensiilor de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat, care să asigure pensionarilor viitori nu numai un venit sigur, dar şi decent.

respectarea condiţionalităţilor pentru acordarea celei de a doua tranşe a Împrumutului pentru Ajustare Programatică (PAL 2) şi realizarea tuturor obiectivelor stabilite în cadrul Proiectului Dezvoltarea Sectorului Social, finanţat din împrumutul 4616 RO acordat de Banca Mondială

Cadrul legislativ necesar introducerii pensiilor capitalizate, administrate privat

După mai multe încercări de reformare a sistemului de pensii prin crearea cadrului legal şi instituţional corespunzător, la sfârşitul anului trecut, au fost adoptate două legi noi: Legea nr.249/2004 privind pensiile ocupaţionale şi Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

În conformitate cu legile promulgate în anul 2004, funcţionarea fondurilor de pensii este condiţionată de existenţa unui organism de reglementare şi supraveghere prudenţială.

Toate părţile implicate au considerat că cea mai bună procedură de urmat a constituit-o înfiinţarea de urgenţă a unei comisii pentru supravegherea sistemului de pensii private, independente, care să poată începe activitatea de dezvoltare a structurii interne, a procedurilor operaţionale, să angajeze şi să formeze personal, să elaboreze şi să publice normele necesare pentru derularea unui program eficient de reglementare şi supraveghere a sistemului de pensii private.

Înfiinţarea acestei comisii şi funcţionarea ei va fi susţinută în primii ani din împrumutul Băncii Mondiale 4616 RO cu destinaţia  organizării şi dezvoltării instituţiei pentru supravegherea şi reglementarea sistemului pensiilor private.

Subliniind necesitatea înfiinţării în cel mai scurt timp posibil, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a elaborat şi promovat  spre aprobare o Ordonanţă de urgenţă, a unei autorităţi independente de supraveghere a sistemului de pensii private în scopul asigurării cadrului administrativ şi instituţional pentru elaborarea normelor, necesare funcţionării efective a fondurilor de pensii şi crearea structurii operaţionale de supraveghere.
În prezent, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din 9 iunie 2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, publicată în Monitorul Oficial nr. 509 din 15 iunie 2005 a fost aprobat de  Parlamentul României.

Actul normativ menţionat anterior prevede înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private  şi transpune art.13, art.14 şi art.21 par.1 şi 2 din Directiva nr.2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 235 din 23.09.2003.

Comisia, autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României, reglementează, coordonează, supraveghează şi controlează activitatea sistemului de pensii private.

Activitatea Comisiei are drept scop protejarea intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor, prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi informarea asupra acestuia.

Comisia este condusă de un consiliu format din 5 membri, din care unul deţine funcţia de preşedinte şi altul de vicepreşedinte

            Numirea membrilor Consiliului Comisiei se face în şedinta comună a celor două Camere ale Parlamentului. Aceştia trebuie să îndeplinească anumite criterii de competenţă profesională şi de probitate morală.

Înfiinţarea autorităţii de reglementare şi supraveghere a sisitemului de pensii private constituie prima etapă a asigurării cadrului legislativ pentru introducerea pensiilor capitalizate administrate privat.

Proiectul de lege privind pensiile facultative a fost elaborat în scopul de a crea un mecanism funcţional prin care se pot oferi participanţilor şi beneficiarilor pensii facultative.  Proiectul de lege vizează adoptarea soluţiei optime menite să elimine situaţiile confuze sau cele asupra cărora actorii pieţei financiare şi-au manifestat nemulţumirea, existente în prevederile  Legii nr. 249/2004, precum şi pentru eliminarea acelor dispoziţii cu caracter discriminatoriu în perspectiva respectării şi transpunerii acquis-ului comunitar.

Proiectul de lege privind pensiile facultative are în vedere o serie de modificări  semnificative care să asigure realizarea unui sistem eficient, sigur şi deschis unei game largi de participanţi. Principalele modificări avute în vedere vizează:

extinderea sferei de cuprindere a participanţilor prin introducerea opţiunii individuale de participare, pentru a da posibilitatea cât mai multor persoane să achiziţioneze un produs de pensie facultativă, necondiţionat de decizia angajatorului, a sindicatelor sau a reprezentanţilor salariaţilor; în acest mod, noul sistem va putea asigura pensii facultative atât în sistem ocupaţional, cât şi individual;

extinderea sferei administratorilor de fonduri de pensii şi la alte categorii de societăţi decât cele de pensii, utilizând astfel experienţa în administrarea portofoliilor de active  a societăţilor autorizate în domeniul asigurărilor şi în cel al investiţiilor;

redefinirea claselor şi plafoanelor de investire în vederea eliminării barierelor din calea liberei circulaţii a capitalurilor;

formularea unor prevederi care să transpună principiile şi prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr.2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 235 din 23.09.2003;

scutirea de impozit a investiţiilor fondului de pensii pe întreaga perioadă de acumulare;

reanalizarea  modalităţilor de garantare în ceea ce priveşte randamentul investiţional precum şi constituirea fondului de garantare;

respectarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte posibilitatea de a beneficia de pensia facultativă la 60 ani, atât bărbaţii, cât şi femeile.

Elementele enumerate au caracter de noutate şi se alătură elementelor menţinute din vechea reglementare, preluând angajamentele asumate în procesul de negociere şi de monitorizare a acestora prin intermediul subcomitetelor România-UE.

 Proiectul de lege transpune prevederile:

Directivei Consiliului 98/49/EC din 29 iunie 1998 privind protejarea drepturilor de pensie suplimentare a persoanelor  angajate sau a lucrătorilor independenţi care se deplasează in Comunitatea Europeană;

Art. 15, 16 şi 17 din Directiva nr.85/611/CEE privind dispoziţiile legale, reglementare şi administrative cu privire la anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 375/31.12.1985, cu modificările 141/11.06.1993;

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 235 din 23.09.2003

Proiectul de lege nu conţine prevederi care să contravină principiilor înscrise în Directiva Consiliului 86/378/EEC din 24 iulie 1986 privind implementarea principiilor egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul schemelor ocupaţionale de securitate socială.

În urma analizelor financiare efectuate, luând în considerare faptul că din semestrul al doilea al anului 2006 începe colectarea propriu-zisă, se preconizează un număr mediu de participanţi pentru anul 2006 de cca 300. 000 persoane, efectul deductibilităţii contribuţiilor acestora asupra bugetului de stat fiind de cca 700 miliarde lei, iar suma colectată în aceste fonduri de pensii la începutul anului 2007 reprezintă un disponibil pe piaţa de capital de aprox. 50 milioane euro.

 În 2007, se preconizează un număr mediu de participanţi de cca 500. 000 persoane,  a căror contribuţie acumulată în fondurile de pensii facultative ar reprezenta un disponibil pe piaţa de capital de 100 milioane euro.

 Aspectele financiare ale implementării pensiilor facultative – oportunităţi pentru beneficiari şi ofertanţi

 Deductibilitate:

Contribuţia deductibilă la un fond de pensii facultative pentru angajat şi angajator în limita a 200 Euro anual pentru fiecare;

Contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator, potrivit deciziei acestora.

Investiţiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul plăţii dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor

Garantarea drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor

Suma totală cuvenită pentru pensia facultativă nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor nete convertite în unităţi de fond

Fondul de garantare este destinat plăţii drepturilor participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii,  în cazul imposibilităţii asigurării lor de către administratori şi furnizori de pensii, după caz, se va constitui în termen de 90 de zile calendaristice de la autorizarea de administrare a fondurilor de pensii a cel puţin trei administratori şi va fi administrat şi utilizat de către un Comitet format din câte un reprezentant al administratorilor şi furnizorilor de pensii,

Portofoliul de investiţii structurat astfel încât să elimine eventualele prevederi discriminatorii în ceea ce priveşte miscarea capitalului în spaţiul românesc şi cel economic european, după cum urmează:

instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizate să funcţioneze pe teritoriul României şi care nu se află în procedura de supraveghere specială ori administrare specială sau a cărei autorizaţie nu este retrasă, fără să depăşească un procent mai mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului;

titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România, emise de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 70% din valoarea totală a activelor fondului;

obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din România sau din statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului;

valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România, statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului;

titluri de stat şi alte valori mobiliare emise de state terţe, în procent de până la 15% din valoarea totală a activelor fondului;

obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului;

obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi îndeplinesc cerinţele de rating,  în procent de până la 5%;

titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România sau din alte ţări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului;

alte forme de investiţii prevăzute de normele Comisiei.Rezultat al contextului evaluării cadrului legislativ privind pensiile capitalizate administrate privat din propunerile de modificare transmise de reprezentaţii celor nouă instituţii reunite pentru analiza şi din procesul de negociere în vederea integrării în UE, modifcările celor două legi vizează:

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind modificarea Legii nr.411/2004 privind pensiile administrate privat se au în vedere următoarele:

analizarea unor scenarii luandu-se in considerare mai multe variante privind limitele de varsta la participarea obligatorie si facultativa la fondurile de pensii administrate privat (se pot lua variante cuprinse până în  35 obligatoriu si a celei pana la 45 de ani pentru participarea facultativa

cotele din contribuţia individuală de asigurări sociale care se vor administra privat, conform pilonului al doilea de pensii

evaluarea impactului asupra deficitului bugetar prin introducerea pilonului II de pensii şi mai ales identificarea unor soluţii viabile pentru acoperirea costurilor de tranziţie